Emotiile negative – ce ne facem cu ele?
(scris de Andreea Doru – Masterand NLP, Bucuresti….multumim Andreea!)
Cand a fost ultima data cand ai fost cu adevarat bucuros? Parca iti vine greu sa iti amintesti. Dar cand a fost ultima data cand te-ai enervat?
Zi de zi suntem “asaltati” de diverse probleme, care ne consuma intr-un mod ineficient energia.
La job te trezesti intr-o valtoare de sentimente: stress (lucrurile trebuiau predate de ieri), nervi ( x sau y nu si-au facut partea lor de treaba, seful te-a luat in colimator), furie, vinovatie. Si uite-asa trec 8 ore pe zi din viata ta in care nu prea ti-ai mai lasat timp sa te bucuri. Cate astfel de ore se strang intr-o luna? Dar intr-un an?
Cireasa de pe tort este cand ajungi acasa si iti dai seama ca ai alte responsabilitati pe care le-ai neglijat, cand iti dai seama ca ai nevoi pe care le-ai neglijat, ca i-ai neglijat pana si pe cei dragi. Si te simti vinovat, rusinat sau sub presiune: cand le fac si pe astea? Toata viata este un lung sir de “trebuie”..
Lucrurile pot sta un pic altfel, daca am constientiza ca totul capata sensul pe care noi il dam lucrurilor. Si sensul pe care il dam lucrurilor depinde de ceea ce am invatat noi de-a lungul vietii noastre. Cand cineva ne critica trebuie sa ne infuriem sau sa ne simtim inconfortabil. Cand cineva ne lauda, trebuie sa fim bucurosi. Cand noi facem un lucru mai putin bun, trebuie sa ne simtim dezamagiti de noi sau chiar sa ne fie rusine.
Dar cum ar fi oare daca am sterge toate aceste programe, care ruleaza in mintea noastra, ca zgomot de fond?
De exemplu, cand cineva te critica, in loc sa te simti in vreun fel negativ, cum ar fi sa fii atent la ce se intampla cu mimica persoanei: cate riduri ii apar pe fata si unde (poate in jurul ochilor, poate in jurul gurii)?Ai putea sa te uiti daca i-a aparut vreun cos in ultima vreme, sa te uiti la ea ca si cum ai fi oglinda in care se priveste dimineata. Ce sentimente traiesti in acele momente?
Aparent avem un limbaj comun cu ceilalti. Aparent. Fiecare cuvant are insa o greutate si o rezonanta diferita in mintea fiecaruia, in functie de experientele care ne-au facut persoanele care suntem acum.
Cum ar fi sa incercam sa descifram limbajul celuilalt? Din ce pozitie a sa ne vorbeste? Din care experienta a sa ? Ce-o fi in mintea omului cand zice lucrurile astea ? Sa fim putin curiosi. Si apoi sa ne uitam putin si la noi: unde ajung cuvintele persoanei din fata noastra? La ce nivel al nostru? Felul in care ne fac sa ne simtim acele cuvinte se leaga de care anume experienta din trecutul/prezentul nostru?
Pentru a aduce bucuria inapoi in viata noastra cotidiana, poate ne-ar fi util sa ne uitam in jurul nostru un pic. Daca ar fi sa fim fotografi, din ce unghi am fotografia copacul pe langa care tocmai am trecut? Sau daca am fi ghizi turistici cum am prezenta noi strada pe care tocmai am trecut? Sau daca am avea din nou 10 ani ce am observa in jurul nostru? Daca ai lua o portocala sa o mirosi, la ce te-ai gandi in acel moment?
Sunt lucruri simple, de care uitam cateodata. Tu cand iti propui sa reincepi sa faci lucrurile simple?
